ANUL IV - Aparitie trimestrialã
Nr. 10 - 2004
Editatã de Asociatia Nova International cu sprijinul EPISCOPIEI ARGESULUI SI MUSCELULUI

Din sumar:

• Cãlugãrii de la Horezu îl citeau pe Tasso – Calinic Argatu
• Satul românesc este rezultatul unei treditii milenare – Interviu cu prof. dr. Radu Octavian Maier
• Povestea caselor bãtrânesti – Mircea Teca
• Puritate - Virgil Carianopol
• Sãrbãtoarea Dragobetelui – Drd. Andreea Schiopu-Pally
• Profil – Carmen Cãtãlina Toma
• Scriitori români cu satul în glas – Mircea Bârsilã
• Tragedia deposedãrii – Cadoul sirenei - Fevronia Novac - Canada
• Am vãzut îngerul în marmurã – reportaj de Elisaveta Novac
• O perspectivã lingvisticã a satului românesc – Prof. emerit Charles Carlton - Universitatea din Rochester
• Poeme cu îngeri– Rainer Maria Rilke

POVESTEA CASELOR BĂTRÂNESTI

- urmare din pagina 7 -

Un element comun tuturor lucrãrilor elaborate de Radu Maier este preocuparea constantã pentru identificarea cu rigoare stiintificã a acelor factori care demonteazã continuitatea si unitatea populatiei românesti pe aceste meleaguri de-a lungul timpului. Pentru aceasta, el nu se rezumã la o abordare staticã iar cercetãrile sale analizeazã arhitectura popularã prin prisma evolutiei sale istorice. Printr-o rafinatã clasificare, el stabileste tipologii specifice riguroase, atât în ceea ce priveste legile de aglomerare ale satului românesc, de organizare a gospodãriei, de împãrtire, constructie, mobilare si ornamentare ale caselor, cât si în ceea ce priveste denumirile avute de obiectele de trebuintã si de structurile arhitectonice populare. Astfel el reuseste sã identifice, din marea varietate de forme zonale determinate de un complex de factori naturali si socio-economici, acele aspecte specific românesti precum si rolul avut de acestea în asigurarea unei existente stabile si armonioase pentru lumea sãteascã de la noi.

În perioada comunistã, lucrãrile lui Radu Maier ofereau argumente stiintifice solide (dar, din pãcate ignorate) împotriva proiectelor de demolare si sistematizare a satelor românesti. Evidentiind valoarea si importanta arhitecturii populare, aceste argumente sunt mai valabile ca oricând, în aceste vremuri în care procesul de distrugere a satului românesc traditional continuã neîntrerupt, iar orice om cu bani poate construi ce vrea si unde are el poftã sã o facã.

Ziarul financiar– Ziarul de duminicã – 5.7.XI 2003.

[top]

Virgil Carianopol

Puritate

Hermina-i doar un pic de viatã,
Un giuvaier ce dã scântei.
Trãieste-n Nordul numai gheatã
Si-i prinsã-pentru-argintul ei.

Ca s-o vâneze, vânãtorii
Gãsesc un golf de gheatã-n jur
Si-i dau cu chinoros peretii,
Stiind cât tine ea la pur.

Hãitasi cu glasul ca de fiare,
În aerul vibrând sonor,
O-mping apoi, strãlucitoare,
Pânã ce intrã-n golful lor.

Cu muschi puternici, temerarã,
Cu gheare tari, în teci adânci,
Hermina ar putea sã sarã,
Sã fugã dincolo de stânci.

Decât sã-si murdãreascã însã,
Cu negru, albul ei de har,
Se-asazã pe zãpadã, strânsã,
Si-asteaptã moartea ca pe-un dar.

E datul ei, îi scrie-n soartã
Sã dea cuvânt la vesnicii.
Mai bine sã luceascã moartã
Decât murdarã printre vii.