Întoarcere la pagina principală Numărul curent al revistei Satul Natal Informatii despre revista Satul Natal si Asociatia Nova International Aici puteti afla detalii despre modul în care ne puteti contacta Linkuri cãtre alte pagini web

ANUL IV - Aparitie trimestrialã
Nr. 10 - 2004
Editatã de Asociatia Nova International cu sprijinul EPISCOPIEI ARGESULUI SI MUSCELULUI

Pagina: Precedentă - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 11 - 12 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17 - 18 - 19 - 20 - 21 - 22 - 23 - 24 - Următoare

Din sumar:

Cãlugãrii de la Horezu îl citeau pe Tasso – Calinic Argatu
Satul românesc este rezultatul unei treditii milenare – Interviu cu prof. dr. Radu Octavian Maier
Povestea caselor bãtrânesti – Mircea Teca
Puritate - Virgil Carianopol
Sãrbãtoarea Dragobetelui – Drd. Andreea Schiopu-Pally
Profil – Carmen Cãtãlina Toma
Scriitori români cu satul în glas – Mircea Bârsilã
Tragedia deposedãrii – Cadoul sirenei - Fevronia Novac - Canada
Am vãzut îngerul în marmurã – reportaj de Elisaveta Novac
O perspectivã lingvisticã a satului românesc – Prof. emerit Charles Carlton - Universitatea din Rochester
Poeme cu îngeri– Rainer Maria Rilke

O PERSPECTIVÃ LINGVISTICÃ A SATULUI ROMÂNESC

Charles M. Carlton - Professor emeritus în Lingvisticã francezã si Limbi romanice
Universitatea din Rochester

- urmare din pagina 22 -

...oilor, acum un magnific festival de muzicã si dans tinut anual în Oas, este o amintire simbolicã a vechilor obiceiuri ale oie-rilor. De atunci am lãudat folclorul si arta româneascã întotdeauna.
Este deci evident cã, în timp ce mare parte a lumii este familiarizatã cu geniul artistic al României prin lucruri ca rapsodiile lui Enescu sau sculpturile lui Brâncusi, românii ca individualitãti sunt în primul si cel mai important rând cunoscãtori pe o scarã largã a propriei lor vieti populare bogate : mã gândesc la colectii personale de ceramicã si icoane, care mi-au fost arãtate de cãtre prieteni si colegi, si care pentru ei sunt amintiri palpabile ale legãturii cu istoria lor culturalã.
M-am reîntors în România cu multe ocazii si presupun cã nu voi mai experimenta vreodatã acea initiere specialã în folclorul ei pe care am primit-o în primele cãlãtorii. În acest timp, am descoperit o plãcere si o responsabilitate în a scrie si a vorbi româneste, în adaos pasiunii si muncii mele legate de limba românã, despre bogãtia incomparabilã a culturii sale.

Traducere: Prof. Carmen Nicolescu –
Colegiul National „I.C. Brãtianu” - Pitesti


[top]

Satul

E fãrã nume satul,
colibele de lut, acoperisul de iarbã cositã,
pãmântiu pânã în temelii
si fãrã nume,
femeia ghemuitã afarã lângã un biet foc
iar copilul cãrând scãunelele pe care sã stea cei ai casei

si el, bãiat ori fatã, tot fãrã nume.

Nu li-i drag locul si nu-l numesc
desi sunt lipiti de el:
miros a iarbã si a frunze,
a colbul nemilos
si cresc o datã cu ploaia
si mor o datã cu ea.

Intre ei si pãmânt
nici o deosebire nu simt
iubind glia nu mai mult decât îsi iubeste un om
propria-i mânã.

O folosesc, si dãinuie
Sau o reteazã si mor.
Dorothi Livasay - Canada


[top]

Catrene umoristice

Nu s-a-ntâmplat sã am vreodatã
Felie unsã bine toatã
Si sã nu-mi pice pe podea
Cu fata ce-avea unt pe ea.

James Payn – Anglia
(1831 – 1898)

Dã ploaie bunul Dumnezeu
Si pe cel bun, si pe cel rãu,
Dar pe cel bun mai mult, cãci cela
Mai rãu i-a sterpelit umbrela.

Charles Baron Bowen – Anglia
(1835 -!894)

Când voi ajunge matur pe-ndelete
Si om serios si mândru mã voi face
Voi spune celorlalti bãieti si fete
Sã-mi lase jucãriile în pace.

Robert Louis Stevenson – Anglia
(1850 – 1894)


[top]

Imagini din aceastã paginã