Întoarcere la pagina principală Numărul curent al revistei Satul Natal Informatii despre revista Satul Natal si Asociatia Nova International Aici puteti afla detalii despre modul în care ne puteti contacta Linkuri cãtre alte pagini web

ANUL IV - Aparitie trimestrialã
Nr. 10 - 2004
Editatã de Asociatia Nova International cu sprijinul EPISCOPIEI ARGESULUI SI MUSCELULUI

Pagina: Precedentă - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 11 - 12 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17 - 18 - 19 - 20 - 21 - 22 - 23 - 24 - Următoare

Din sumar:

Cãlugãrii de la Horezu îl citeau pe Tasso – Calinic Argatu
Satul românesc este rezultatul unei treditii milenare – Interviu cu prof. dr. Radu Octavian Maier
Povestea caselor bãtrânesti – Mircea Teca
Puritate - Virgil Carianopol
Sãrbãtoarea Dragobetelui – Drd. Andreea Schiopu-Pally
Profil – Carmen Cãtãlina Toma
Scriitori români cu satul în glas – Mircea Bârsilã
Tragedia deposedãrii – Cadoul sirenei - Fevronia Novac - Canada
Am vãzut îngerul în marmurã – reportaj de Elisaveta Novac
O perspectivã lingvisticã a satului românesc – Prof. emerit Charles Carlton - Universitatea din Rochester
Poeme cu îngeri– Rainer Maria Rilke

- urmare din pagina 3 -

Ceea ce frapeazã însã în aceastã listã este numãrul relativ mare de preoti si cãlugãri. Astfel numai de la Mãnãstirea Horezu figureazã patru monahi : Sfintia Sa Pãrintele Cherasie, Cherilie Iconomu, Nectarie, si Sfintia Sa Pãrintele Cherontie Zugravu, acesta probabil pictor bisericesc…Un cântãret din strana altei mãnãstiri vâlcene, Bistrita, este mentionat la rându-i.

Procedeul acesta al comandãrii anticipate a unei cãrti era curent în epocã, dar era si familiar preotilor de mir, cãlugãrilor si chiar ierarhilor. L-am întâlnit si noi atunci când am retipãrit Istoriile Sfintelor Monastiri Cernica si Cãldãrusani, în 1888. Am reprodus atunci, o datã cu continutul volumului, „Numele onorabililor abonati”, asezat la sfârsitul editiei princeps din 1870. Numãrul lor era de ordinul sutelor. Ceea ce aratã cã în secolul trecut, clericii monahi sau mireni – erau foarte implicati în circulatia cãrtii.

Motivul care face ca patru cãlugãri de la o singurã mãnãstire sã comande în 1852 Ierusalimul liberat este subiectul sãu : eliberarea Locurilor Sfinte, unde se gãsea însusi Mormântul Mântuitorului, de cãtre crestini în decursul primei Cruciade. Poemul lui Tasso era insuflat de un puternic sentiment religios si pe cãlugãri îi interesa în cel mai înalt graf episodul alungãrii pãgânilor de pe pãmântul unde Domnul pãtimise si înviase. Acei care comandaserã cartea stiau sau aflaserã cine este Tasso si ce reprezintã capodopera sa. Asemenea mãrturii documentare ne aratã care era „nivelul” monahilor din mânãstirile noastre ortodoxe la mijlocul secolului trecut. (Si chiar si acela al unor preoti de mir). Ei trãiau într-o izolare spatialã – la Horezu, mai ales la Bistrita – dar nicidecum în izolare spiritualã si culturalã. Stiau ce se petrece în lume si totodatã stiau care sunt valorile autentice ale acestei lumi. De aceea doreau sã se împãrtãseascã din ele.

Calinic Argatu – Frumusetea lumii vãzute –
Editura Dacia Cluj-Napoca, 2002


[top]

Psalmul 150

Ai fost cândva prin primãveri, prin ierni, prin toamne,
al semintiilor si-al regelui David erai.
Ai fost cândva, dar unde esti acum ?
Te’ntreb, cãci s-ar putea sã fii trecutul, Doamne.
Unde-ai cãzut din lume rupt, Tu care câteodat’
Te alegeai si’n fata mea cu soarele din mare,
Tu care-ai fost cândva si-al meu prin toate.
În golul ce-l lãsasi cãzând, ceva mã doare,
aducere aminte, Tu, puternicã si mare.
Nu te mai vãd, dar te mai simt în noapte,
te simt Dumineca si toatã sãptãmâna
cum ciungul simte o durere-n mâna
pe care n-o mai are.

Lucian Blaga


[top]

Imagini din aceastã paginã

Ioana Iacob, Sc. Gen. Albesti