Întoarcere la pagina principală Numărul curent al revistei Satul Natal Informatii despre revista Satul Natal si Asociatia Nova International Aici puteti afla detalii despre modul în care ne puteti contacta Linkuri cãtre alte pagini web
ANUL IV - Aparitie trimestrialã - Nr. 12 - 2004
Revisă de Cultură editată de Asociaţia Nova Internaţional cu sprijinul Episcopiei Argeşului şi Muscelului
Pagina: Precedentă - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 11 - 12 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17 - 18 - 19 - 20 - 21 - 22 - 23 - 24 - Următoare

DIN SUMAR:

Constantin Noica: “Ce e etern şi ce e istoric în cultura românească”
Calinic Argatu: “Cultura este o parte constitutivă a omului”
Interviu cu domnul Costin Alexandrescu
Elena Rotaru: “Liviu Rebreanu şi satul Valea Mare”
Poezia cusăturilor din Muscel
Din legendele trecutului: “Copii de altădată de la Vultureşti”
Cântecul de lebădă al Lutului
Mildred A. Rose: “Poezia satului amerindian”
Descântece din Modoia - Vâlcea
Elisaveta Novac: “Amintiri din Modoia”
Ion Focşa: “O raită prin copilăria mea”
Unde ne sunt satele de altădată
Ana Blandiana: Poeme religioase

DIN LEGENDELE TRECUTULUI

„Copiii de altădată de la Vultureşti”

Am în faţă un album – stil caiet de desen pentru cei mici – nedatat, conţinând pe coperta 3 (interioară) consemnarea simplă : Tiparul executat la Intreprinderea poligrafica Sibiu. Caietul este realizat în condiţii grafice excelente, dacă ne gândim că în acea epocă nici măcar nu se visa la procedeul electronic, şi cuprinde între coperţile frumos ilustrate, 32 de pagini. Desenele copiilor de altădată de la Vultureşti, acele desene care au făcut ocolul universului – poate se cere precizat – o parte din numărul lor apreciabil, fac subiectul acestei apariţii editoriale unică în lumea şcolii româneşti.

Devenit legendă, fenomenul de la Vultureşti - Argeş, a tulburat multe suflete şi a făcut multe inimi să tresară pe mapamond şi s-a înscris în „circuitul de valori artistice printr-o expresie unică”. Precum Hobiţa, Ipoteşti, Târgu Cărbuneşti şi localitatea Vultureşti face parte din istoria artei, a unei strălucite arte din spaţiul rural românesc. Un har dumnezeiesc a înnobilat acele inimi de copii, coordonate de un dascăl cu har, cum numărăm puţini, foarte puţini , în zilele noastre.

Cuvinte despre creaţiile copiilor din acea vreme au rostit oameni de artă, poeţi, jurnalişti, reporteri : „Eu sunt soarele, spun ei, eu sunt copacul, şopârla şi cerbul, eu mă târăsc şi eu zbor.” (Horia Aramă – poet). „Nu ştiu dacă aceşti copii, când vor fi mari, vor alege calea artei. Ceea ce ştiu însă de acum este că ei vor fi în viaţă mult îmbogăţiţi faţă de semenii lor.”(Radu Ionescu – critic de artă). „Multă vervă în evocarea oamenilor şi peisajului, în modalităţile de compoziţie, în vioiciunea coloritului…deci cu prospeţimea, candoarea, aspiraţia spre fabulos.(Petru Comarnescu – critic de artă) „Lucrările acestor copii au în ele ceva terapeutic pentru omul secolului XX angrenat în frământările sale cotidiene.” (Gheorghe Achiţei – critic de artă). „Ce sunt Vultureştii ? Întrebare la care se poate răspunde în mai multe feluri. Singurul care exprimă ceva este răspunsul : o capitală a picturii. (Nicolae Prelipceanu – scriitor) „Momentul de creaţie descoperit la Vultureşti reprezintă pentru elevii lui Mărgeanu o solidă rampă de lansare în viaţă.” (Paul Popescu-Neveanu - psiholog). „Există acel arbore cu dulci nuanţe, profilat pe un cer de furtună ale cărei frunze galbene, negre, roşii şi albastre sunt feţe de copii. Românii găsesc tonurile de brun ale vechilor desene din folclor.” (Le Figaro – Franţa) „Tuşeurile fine ale penelului leagă deopotrivă cerul şi pământul, animalele şi peisajul în nişte minunăţii unice.”(Dr. Jonh M. Kopper – junior- publicist şi critic de artă S.U.A.) „Ceea ce am văzut aici este unic în lume” (Dr.Anne Taylor – profesor de artă - Universitatea din New Mexico). „Micii pictori implantează animale pe un cer înstelat, flori printre valurile unui râu şi soarele în casele oamenilor.” (Patriot Ledger – Boston, S.U.A.) „Picturile reprezintă talentul matur, bine disciplinat, al micilor artişti care folosesc excelent culorile şi conceptele.”(Linda Samptom – S.U.A). „Unul dintre cele mai serioase motive pentru care pot fi invidiat că am venit în România se numeşte Vultureşti.” (mr. Jack Kukuk – asistent director al Centrului John F. Kennedy). „Fiecare lucrare este o idee interesantă, un vis frumos, o aspiraţie vie.” (Corespondenţă de presă din Washington).

Multe sunt aprecierile cu privire la micii pictori de la Vultureşti şi la profesorul lor, Ion Mărgescu, un dascăl de excepţie, care cu modestie s-a dedicat unei idei, ce a prins viaţă şi a însufleţit generaţiile de copii cărora le-a pus în mână culoarea şi penelul. Aceşti copii astăzi sunt oameni în puterea cuvântului ; ei privesc cu nostagie către un punct strălucitor : copilăria la Vultureşti. Toţi vor veşnicii alături de dascălul Mărgescu, în frumuseţea şi în lumina acelui univers mirific ce s-a înfiripat din îngemănarea sufletelor lor. Bucuria retrăirii acestui sentiment de înălţare prin frumos dă cuvânt la veşnicii. Că nu de pomană încă doi dascăli: Elena şi Ion Mateescu din Vultureştii de azi, reînvie o legendă a trecutului în sufletele copiilor care privesc spre înaintaşii lor cu dorinţa să le continue zborul în universul pământesc şi cosmic cu aceeaşi fervoare şi năzuinţă. Ca şi la Albeşti, Corbeni, Vrăneşti, Vultureştii depun mărturie că în orice şcoală românească se poate naşte o legendă.

Elisaveta Novac


[top]

Imagini din aceastã paginã

Închipuire - Florea Gheorghe,
12 ani