Întoarcere la pagina principală Numărul curent al revistei Satul Natal Informatii despre revista Satul Natal si Asociatia Nova International Aici puteti afla detalii despre modul în care ne puteti contacta Linkuri cãtre alte pagini web
ANUL IV - Aparitie trimestrialã - Nr. 12 - 2004
Revisă de Cultură editată de Asociaţia Nova Internaţional cu sprijinul Episcopiei Argeşului şi Muscelului
Pagina: Precedentă - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 11 - 12 - 13 - 14 - 15 - 16 - 17 - 18 - 19 - 20 - 21 - 22 - 23 - 24 - Următoare

DIN SUMAR:

Constantin Noica: “Ce e etern şi ce e istoric în cultura românească”
Calinic Argatu: “Cultura este o parte constitutivă a omului”
Interviu cu domnul Costin Alexandrescu
Elena Rotaru: “Liviu Rebreanu şi satul Valea Mare”
Poezia cusăturilor din Muscel
Din legendele trecutului: “Copii de altădată de la Vultureşti”
Cântecul de lebădă al Lutului
Mildred A. Rose: “Poezia satului amerindian”
Descântece din Modoia - Vâlcea
Elisaveta Novac: “Amintiri din Modoia”
Ion Focşa: “O raită prin copilăria mea”
Unde ne sunt satele de altădată
Ana Blandiana: Poeme religioase

ÎNTOARCEREA FIULUI CĂTRE SAT

- urmare din pagina 5 -

dezvolte localitatea în care trăiesc din punct de vedere cultural şi social. Centrul de Conservare iniţiază anual o serie de manifestări de importanţă internaţională, naţională şi locală atât la centrul judeţului cât şi în multe alte localităţi implicate în fenomenul cultural-artistic. Punem accent pe revitalizarea unor tradiţii, a unor manifestări tradiţionale la sate. În Ageş de pildă avem «Rapsodia păstorească» la Corbi, «Întrecerea Căluşarilor» la Stolnici, «Sârba de la Berevoieşti », « Brâul de la Boteni ». Sunt doar câteva exemple de manifestări cu sălile arhipline de lumea dornică să cunoască tradiţiile şi obiceiurile străvechi ale neamului nostru. Există interes mare al sătenilor pentru creaţia şi arta autentică. Cred că ar dori mult ca şi copiii lor să înveţe hora satului, folclorul şi legendele locului şi să refacă frumuseţea pierdută a tradiţiei. Împotriva manelelor şi a degradării folclorului nu se luptă decât prin promovarea valorilor fundamentale existente în patrimoniul cultural al satelor.

• Vorbeam despre conservare şi valorificarea tradiţiei folcorice. Care sunt metodele prin care transmiteţi şcolilor, bibliotecilor şi prin ele lumii noi toate aceste realizări ale instituţiei pe care o conduceţi ?

Publicăm cărţi. Cartea este intrumentul fundamental către care se va întoarce către noua generaţie destul de răvăşită astăzi de greutăţi, de înfrângeri, de sărăcie. Avem tipărite lucrări fundamentale : Colinde şi obiceiuri de iarnă, Căluţul argesean ,Fluierul la români, Ceramica din Argeş. Sunt numai cîteva exemple şi există în preocupările noastre ca măcar anual să scoatem una sau două lucrări. Avem în proiect o antologie de doine şi balade, zona etnofolcorică Muscel-Argeş, legende, folclor literar ; descântece, care n-au fost publicate niciodată datorită cenzurii, fiindcă descântecul popular se încheie cu rugă către Iisus şi Precistă. Ele conţin fiorul dumnezeiesc. Folclorul a fost nedreptăţit de-alungul epocii trecute şi s-a creat asa-zisul folclor poetic nou prefabricat, profanat – datini laice - de aceea multe opere folclorice şi multe tradiţii s-au pierdut. Marii folclorişti au salvat ce le-a stat în putinţă, însă destul de puţin. Este necesară o revizuire în timp a multora dntre culegerile de folclor apărute înainte de 89. În acest sens promovăm manifestări de importanţă internaţională cum sunt : Festivalul Coral D.G.Kiriac, care se desfăşoară în luna iulie şi Festivalul Internaţional de folclor «Carpaţi», adresat ansamblurilor folclorice. Pe lângă instituţia noastră mai avem şi corul « Ars Nova » şi ansamblul folcloric « Dorul », care valorifică materialul folcloric cules din teritoriu. Zona Argeş a fost străbătută atât de noi cât şi de Institutul de folclor Constantin Brăiloiu. Credem că nu s-a pierdut cultura folclorică decât în domeniul descântecelor, care uneori erau considerate tabu şi a legendelor asupra cărora nu s-a insistat în suficientă măsură.

• Relaţia cu lumea din ţară cum se ralizează ?

Printr-un calendar de manifestări pe care-l facem cunoscut tuturor instituţiilor din ţară. Astfel ştim ce face fiecare judeţ şi realizăm colaborări cu centrele din ţară. Primim şi trimitem toate publicaţiile în centrele din ţară, poularizăm toate manifestările. Există un schimb de valori, e o lege nescrisă, dar pe care o respectăm.

• Dar relaţiile cu lumea din spaţiul european ?

La manifestările internaţionale invităm prin CIOF, organism la care suntem afiliaţi, toate ţările europene. CIOF are un manual care ne oferă posibilitatea să colaborăm la proiecte culturale cu ţările deţinătoare de valori culturale. Am avut anul acesta a 21-a ediţie a festivalului de folclor « Carpaţi », care a început, în 1975, din iniţiativa instituţiei noastre, care a capacitat forurile culturale din Curtea de Argeş şi pe stadionul de acolo, s-a desfăşurat prima ediţie cu 22 de ansambluri din ţară. Nu numai că a fost o mare reuşită dar a căpătat o amploare naţională fără de precedent. S-a desfăşurat până în 1990 din doi în doi ani, o singură ediţie din 77 nu s-a mai ţinut, după spectacolul de gală la Cântarea României când s-au incendiat tablourile lui Ceauşescu pe stadion. Atunci au anulat festivalul. Au apărut apoi festivaluri în Tulcea, Vâlcea şi în alte judeţe. Din 1990 am decis ca să-i dăm acestui festival caracter internaţional. Am găsit o altă formă de desfăşurare, cu caracter de concurs şi manifestarea se va desfăşura în mai multe locuri dinainte stabilite : oraşe şi comune. Ţări participante de-a lungul anilor am avut Grecia, Italia, Bulgaria. Anul acesta au venit patru ansambluri, puţine spre deosebire de anii trecuţi, dar festivalul s-a desfăşurat cu succes în pieţele oraşelor, în sate. Au fost peste o mie de oameni care au stat în ploaie şi care s-au bucurat de frumuseţea cântecului şi dansului popular. Satul se află într-un declin din punctul de vedere al culturii lui şi aceste activităţi trezesc în sufletele oamenilor de la sate şi de la oraşe sentimentul că aparţin unei tradiţii care vine din modul de viaţă al ţăranului, din modul în care se îmbracă, în care îşi exprimă stările sufleteşti, în care îşi petrece sărbătorile. Toate acestea ţin de o culură strălucitoare.

• Care sunt proiectele pentru viitor ?

În viitorul apropiat avem tradiţionala expoziţie de artă naivă, unde participă în jur de 40-50 de creatori de artă naivă din ţară, în ultima vreme şi copii. În iarnă avem o noă ediţie a festivalului de obiceiuri tradiţionale de Crăciun şi Anul Nou, care v-a cuprinde vreo 40 de localităţi. Va fi o manifestare, spectacol reprezentativ care are loc în cursul unei după amieze în oraşul Basarabilor. Duminica l-am făcut de obicei. În intenţia noastră este, de asemenea, revitalizarea formaţiilor de Căluşari. Ne întâlnim cu mari greutăţi, pornind de la costumele care trebuie confecţionete şi costă foarte scump. Le făceau uneori nevestele lor şi cooperaţiile meşteşugăreşti care au fost lăsate de izbelişte. Un costum de Căluşar costă aproape 10 milioane. Am capacitat Inspectoratul Şcolar şi avem promisiunea că se va introduce, în localităţile unde există tradiţie, curs opţional de dans al Căluşului. Dorim să facem 4-5 echipe de copii şi atunci obiceiul reînvie. Vom insista la Consiliul Judeţean să ne dea 400 de milioane să facem costume pentru căluşari. Altfel dansul cu care România a străbătut Europa va dispărea. În privinţa activităţii culturale sunt sate care au dispărut de pe harta judeţului şi chiar de pe harta ţării.

A consemnat Elisaveta Novac


[top]

Imagini din aceastã paginã

Natură statică - Ana Maria, 17 ani