Din
sumar:
Calinic
Argatu - „Frumusetea lumii vãzute“
Interviu cu dl. Vasile Matei, inspector I.S.J. Arges
Ioana Ieronim - Poeme despre sat
Micii ambasadori ai artei în lume
Scriitori români cu satul în glas
Bãdesti - satul în vârstã
de 650 de ani
Vasile Novac - Ion Mihalache
Federico Garcia Lorca - poeme
Ileana Mãlãncioiu - poeme
|
FRUMUSETEA
LUMII VÃZUTE
- eseu -
În
limba românã cuvântul lume, atât de bogat în
semnificatii, poate sã producã o ambiguitate (lipsã
de claritate din punct de vedere duhovnicesc). Pentru cã limbajul
bisericesc, dar si cel laic desemneazã prin lume totalitatea elementelor
pãmântesti, cadrul existentei noastre trecãtoare.
A fi legat strâns de lume înseamnã a fi robit de plãceri,
de patimi, de vicii, de plumbul terestru care te împiedicã
sã tinzi spre viata vesnicã. Lumea înseamnã
materie, iar dragostea de lume - iubire de cele materiale. Sã nu
uitãm cã filosofia cea mai atee si mai potrivnicã
Bisericii s-a numit materialism; în spetã, marxism. El nega
tocmai esenta si destinul spiritual al omului, menit de Creatorul sãu
unei vieti vesnice. Însã, tot în limba noastrã,
cuvântul lume desemneazã si Cosmosul. Noi mãrturisim,
atunci când rostim Crezul, adevãrul incontestabil cã
Dumnezeu a fãcut atât cele vãzute, cât si cele
nevãzute. Acestea sunt elementele esentiale ale Realitãtii,
care nu se sfârseste, cum sustin ateii si pozitivistii, la hotarul
bietelor noastre simturi, iar lumea vãzutã si trecãtoare
este un reflex al lumii si al existentei vesnice. Faptul acesta a fost
intuit de Platon, motiv pentru care el apare zugrãvit în
unele dintre bisericile noastre ortodoxe. Platon a intuit cã realitatea
în care trãim si pe care o percepem cu simturile nu poate
fi decât un palid reflex, o umbrã a unei întocmiri
superioare. Peste douã-trei veacuri, Întruparea lui Hristos
a confirmat cu asuprã de masurã aceastã afirmatie
întru adevãr. Desigur, filosoful Platon concepea realitatea
aceea superioarã lumii terestre ca pe un mãnunchi de „idei“
(motiv pentru care a si fost socotit pãrintele filosofiei idealiste),
însã intuitia sa, datã de Sus, a fost una cât
se poate de realistã.
Lumea aceasta creatã de Dumnezeu o datã cu omul si pentru
om, în care el trebuia sã se simtã ca miezul în
coajã, este Cosmosul si este altceva decât lumea patimilor
materiale. A-i spune Cosmos e însã pretios. Mã gândeam
la toate aceste lucruri recent, citind cartea unui nevoitor athonit, pristãvit
cu numai câtiva ani în urmã, arhimandritul Sofronie,
si consacratã pãrintelui sãu duhovnicesc, marele
staret Siluan (+1938). Traducãtorul, pãrintele profesor
Teoctist Caia, foloseste pentru Cosmos expresia lumea vãzutã.
Ori aceastã lume care se aflã zilnic sub ochii nostri nu
este altceva decât Creatia si nu este cu nimic de dispretuit. A
fost celebratã de psalmistul David si consideratã de Sfintii
Pãrinti pedagog spre Hristos, treaptã cãtre cunoasterea
lui Dumnezeu. Oamenii de stiintã din ziua de azi, care au lepãdat
de mult prãfuitul pozitivism, considerã Lumea expresie a
unei gândiri, a unui mare „plan“ (asadar, un sinonim
al termenului teologic iconomie) si nicidecum consecinta hazardului (a
întâmplãrii).
S-a terminat si cu teoriile darwiniste îmbrãtisate de marxisti,
care în loc de Adam ne stabileau ca strãmos maimuta.
Lumea vãzutã e un dar divin pe care adeptii falselor teorii
„progresiste“ si ai „transformãrii naturii“
au încercat sã-l schilodeascã, mutând, chipurile,
muntii din loc. În felul acesta omul s-a mutilat pe sine si astãzi
a apãrut reversul medaliei, ecologismul, care cautã sã
panseze aceste rãni ale Firii. Pentru cã omul nu poate „corecta“,
asa cum crezuse, Creatia divinã.
Se mai petrece un alt lucru întristãtor si demn de îngrijorare,
ba chiar demn de milã. Omenirea trãieste de câteva
decenii, iar noi, românii, doar de unul, în ceea ce Silvio
Berlusconi numea la civilta dell’ immagine (civilizatia imaginii).
În loc sã ne bucurãm de un rãsãrit de
soare sau de un peisaj, preferãm sã le privim la televizor.
Cosmonautul Dumitru Prunariu spunea într-un interviu - el, care
a vãzut frumusetea Pãmântului de la o depãrtare
de mii de kilometri - cã-l îndurereazã faptul cã
tinerii din ziua de azi stau cu ochii lipiti de ecranul ordinatorului
ceasuri în sir, periclitându-si vederea, în loc sã
priveascã cerul.
Când Dostoievski a spus cã „frumusetea va mântui
lumea“, s-a referit la o frumusete spiritualã. Si mi se pare
un pãcat ca locuitorii unei tãri ca România, mai ales
cei credinciosi, sã-i ignore podoabele sale firesti (adicã
podoabele Firii, ale Creatiei), alegând surogatul de celuloid. As
adãuga cã dintotdeauna cãlugãrii nostri, ca
si voievozii ctitori, au ales pentru rugãciune si reculegere locuri
de mãnãstire izolate, dar deosebit de frumoase. Ortodoxia,
si cu atât mai mult ortodoxia româneascã, a iubit splendoarea
Creatiei. Sã nu uitãm cã în mijlocul Firii
s-a slujit si se slujeste si astãzi Sfânta Liturghie si cã
existã si o Liturghie Cosmicã. Separatia arbitrarã
si artificialã sacru/profan este o inventie de istorici ai religiilor
nedusi la bisericã, si nu o realitate. Pentru cã lumea creatã
de Dumnezeu nu devine profanã decât atunci când o întinãm
noi (aceasta este traducerea exactã a cuvântului „poluare“,
foarte precis redat de limba italianã prin inquinare).
A pretui lumea vãzutã, a distinge în ea o ofrandã
a lui Dumnezeu înseamnã cu totul altceva decât grãtarul
cu fleici si mititei sfârâind „în naturã“.
Înseamnã o atitudine si o perspectivã plinã
de întelesuri asupra Creatiei. Si - în cele din urmã
- o lectie de teologie organicã.
Sã învãtãm de la unul dintre cei mai mari asceti
contemporani, de la staretul Siluan, care deslusea în lumea vãzutã
mesajul unui dar divin. De aceea vom încheia citând din cartea
biografului sãu: „Staretul Siluan era încântat
de frumusetea lumii vãzute... Întotdeauna concentrat asupra
omului lãuntric, el privea putin la lumea exterioarã, dar
când privirea lui se îndrepta spre frumusetea lumii vãzute,
acesta era un nou prilej spre vederea slavei lui Dumnezeu si o nouã
întoarcere a lumii cãtre Dumnezeu. În aceastã
privintã el era asemenea copiilor: pe el îl uimea totul.
Observa, pe bunã dreptate, în notitele sale, cã cel
ce si-a pierdut harul nu percepe cum se cuvine frumusetea lumii si nu
se minuneazã de nimic. Toatã mãretia Creatiei dumnezeiesti
nu îl poate misca pe acesta. Si, dimpotrivã, când harul
lui Dumnezeu este în om, fiecare fenomen din lume îl uimeste
si sufletul sãu, datoritã contemplãrii lumii vãzute,
ajunge la starea de a simti pe Dumnezeul cel Viu si minunat întru
toate“.
Asadar, a întoarce spatele acestei frumuseti constituie o stare
de cãdere.
CALINIC ARGATU
„FRUMUSETEA LUMII VÃZUTE“
- Editura DACIA
- Cluj-Napoca, 2002
[top]
Apel
cãtre fiii satelor
Si cãtre românii de pretutindeni
Prin
programul pe care-l lansãm, dorim sã ne întoarcem
cu o întreagã lume cãtre rãdãcini, cãtre
acel spatiu miraculos care se numeste copilãrie, care se numeste
sat. Dorim, cu puterile noastre adunate la un loc, sã investim
în capital uman, în inteligenta pe care, neglijând-o,
o putem risipi ori pierde si asta ar însemna stingerea treptatã
a tuturor frumusetilor dãtãtoare de energii, care ne-au
fost reazem. Scopul asociatiei noastre este cultural, educativ si de protectie
si izvorãste din solidaritate socialã pozitivã. Copilul
plecat din sat peste ani si ani se întoarce cãtre locul natal
ca spre un paradis regãsit. Se întoarce cãtre pãrinti
ori cãtre amintirea lor. Se întoarce lângã lumea
veche si nouã, unde-si cautã clipa de liniste. Se întoarce
însã si cãtre copilul nãpãstuit, care
azi nu-si mai poate împlini visul de zbor cãtre o altã
conditie a vietii, visul de a deveni profesor, doctor, preot, veterinar,
agronom s.a. De aceea facem un emotionant apel cãtre fiecare fiu
al satului, plecat în lume si devenit astãzi om de vazã,
sã acorde suport financiar pentru studii liceale unui copil bun
la carte, din satul în care s-a ivit ori dintr-un oricare alt sat
românesc sufocat de sãrãcie. Faptele noastre bune
vor da glas înalt vesniciei. Binele rãmâne lucrul cel
mai liber al personalitãtii umane, iar în cazul în
care el devine un element dinamic, nu te lasã sã mori. Cioran,
profetul iubit al unei întregi generatii de tineri care si-au asumat,
ca si el, exilul ca destin, scria cu mare tristete despre imaginea fals
oribilã, nedreaptã si dispretuitoare a României în
Europa civilizatã si sugera cã nu se poate vorbi rãu
despre sãrãcie, dar, în acelasi timp, aceastã
lume nu poate fi iubitã dacã nu este suficient ajutatã
pentru a traversa desertul cãtre o oazã de nãdejde.
Telul imediat al acestui demers este sprijinirea copiilor dotati si sãraci
spre a putea sã urmeze liceul în scolile de elitã
din orase, costurile ridicându-se anual la suma de 500 $ (cãmin,
cantinã, rechizite, transport), fiind vorba de un numãr
de zece copii în acest an. Reînfiintarea bibliotecilor sãtesti
si scolare, a cluburilor culturale unde copiii si tinerii satelor sã
învete limbile strãine de circulatie, cu precãdere
engleza si franceza, a cercurilor de desen ori de creatie, de informaticã,
spre a învãta sã se conecteze pe internet, spre a
putea sã se integreze în spirit si în culturã
lumii oraselor, lumii evoluate si sã pãstreze identitatea
culturalã a satului românesc care este peren.
[top]
NOVA
INTERNATIONAL
ASSOCIATION’S CALL FOR FUNDING
The
Association NOVA International kindly requests your assistance in supporting
to enhance the opportunity for the elite students from the villages to
pursue a high school education in a better school in the city. The living
expenses including housing, meals, books and transportation) are $500.00
per year. The association selects 10 students every year.
The Association NOVA International promotes the elite students from the
villages, helping them to reach high standards of achievement. The Association
tries to support the foundation and re-foundation of the libraries in
the villages, where the resources are very poor, the foundation of artistic
and cultural clubs where students have the opportunities to learn foreign
languages and become familiar with computers and internet. These new resources
will help student’s perspective on the world, preserve the cultural
identify and help the Romanian village to grow and develop.
If you are interested in supporting our humanistic project, please send
money to the account number 2511.1-11844.1/ Rol and 2511.1-1844.2 USA
– at the Romanian Commercial Bank (Banca Comerciala Romana), Filiala
Judeteanã Arges, fiscal code: 13717520.
For more questions or concerns, please feel free to contact the Association
NOVA International at the following address:
ASOCIATIA NOVA INTERNATIONAL (ANI)
Pitesti - 0300, b-dul Republicii, bloc D5b,
sc. E, ap. 21, et. 6,
mobile phone: 0723996206
e-mail: novac@cyber.ro
Thank you for your assistance
and support
|
|
