| |
|
|
|
|
|
|
ANUL
III - Aparitie trimestrialã |
||
Din sumar: Calinic
Argatu - „Sat si sfintenie în opera lui Creangã“ |
ÎNTOARCEREA
FIULUI CÃTRE SAT
ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC PE TREPTELE REFORMEI din
conferinta doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul Învãtãmântului Înregistrãm un numãr mic de elevi care vin din mediul rural la scolile mari din orase Multe dintre proiectele din sistemul de învãtãmânt s-au derulat si sunt în derulare. Procesul de reabilitare a învãtãmântului începe cu acele scoli care nu mai suportau amânare. De mai bine de o jumãtate de an negociem, cu Banca Europeanã de investitii si cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, un nou împrumut prin care sã putem continua acest proces de reabilitare.Vom cuprinde în acest program si scolile din mediul urban, pentru cã în prima etapã au fost mai ales scolile din mediul rural. Am încercat sã restructurãm putin reteaua scolarã din mediul rural, pentru cã foarte multe dintre scoli functionau si functioneazã încã cu un numãr foarte mic de elevi: 20, 30, uneori chiar si mai putini. În aceste scoli, învãtãmântul nu era de calitatea pe care ne-am fi dorit-o, întrucât majoritatea claselor învãtau în sistem de clase simultane; în acelasi timp, multi dascãli necalificati predau încã, cu efecte, din pãcate, negative asupra calitãtii învãtãmântului din mediul rural. De aceea am înregistrat, de mult înregistrãm un numãr mic de elevi care vin din mediul rural la scolile mari din orase si un numãr si mai mic de elevi care pãsesc granita spre învãtãmântul superior. [top] Am restructurat, în acesti doi ani, peste 450 de scoli, s-au creat aceste scoli în centrele de comunã, iar microbuzele care au fost fabricate în judetul Arges, în numãr de aproximativ 460, au mers în toate judetele tãrii, sã asigure transportul elevilor din scolile sãtesti. Tindem sã avem numai profesori calificati la sate si sã nu mai avem de-a face cu clase simultane. Mai avem încã foarte multe de fãcut în aceastã directie. Vom continua proiectul acesta si de aceea avem un capitol de buget destinat transportului scolar si sperãm sã avem numãrul necesar de microbuze. Eforturi au fãcut toate inspectoratele scolare pentru cã, dacã în anul precedent am avut în scolile din România peste 20 de mii de profesori necalificati, anul acesta, din fericire pentru noi, am reusit sã reducem aceastã cifrã pânã la 3100 si sperãm cã anul scolar urmãtor îl vom începe într-un sistem în care nu mai existã cadre didactice necalificate. [top] Sãptãmâna trecutã, mergând spre Târgu-Mures, m-am oprit într-un sat sãsesc si am intrat într-o scoalã. Am intrat la clasa a V-a, unde era orã de limba germanã. Profesoara era absolventã de liceu. Ora era dezastruoasã. Am plecat îngrozitor de tristã si mi-am dat seama cât de nevinovati sunt copiii aceia si cât de tare meritã ca noi sã facem toate eforturile de care suntem în stare pentru ca asemenea situatii sã nu mai aparã nicãieri, în nici o scoalã din România. Copiii n-au nici o vinã cã profesorii nu stiu ce sã facã în orele pentru care sunt plãtiti. [top] Prin proiectul informatizãrii în licee si în toate liceele din Arges au ajuns calculatoare. Putem spune, asadar, cã aceastã componentã aproape se încheie în toate judetele tãrii. Rãmân încã celelalte douã componente, pe care sperãm sã le punem la punct astfel încât anul scolar 2003-2004 sã ne aducã beneficiile acestui proiect. E vorba despre soft educational, pentru care a fost declansatã o competitie nationalã, la care sunt invitati sã participe toti cei care se pricep si au aplecare spre componenta de soft, si nu spre orice fel de soft, ci spre acela care ne este util în dezvoltarea învãtãmântului, la toate disciplinele din curriculum. În urmãtoarea perioadã se desfãsoarã componenta de formare a profesorilor. Trebuie sã aveti în vedere si o grijã specialã pentru aceastã componentã fãrã de care proiectul de informatizare nu poate avea succes. Existã pentru fiecare judet un program de pregãtire si este datoria fiecãrui dascãl sã nu ignore aceastã pregãtire, fãrã de care nu-si va putea desfãsura activitatea viitoare. În paralel ne-am strãduit sã încurajãm si sã dezvoltãm performanta. Elevi înscrisi în centrele de excelentã, de care sã ne ocupãm în mod special si pe care sã-i crestem spre a forma elita societãtii românesti. În anul pe care l-am încheiat, ministerul a cheltuit 25 de miliarde cu olimpiadele scolare si cu premiile celor care au devenit câstigãtorii fazelor nationale si internationale. Se adaugã aici si eforturile profesorilor si inspectoratelor de a-si sustine suplimentar elevii care sunt performanti. Judetul Arges are primele locuri la matematicã si chimie. S-au creat adevãrate scoli în jurul profesorilor dotati si cu disponibilitatea de a lucra cu copiii performanti. [top] Începând din toamnã, douã modificãri mi se par importante pentru sistemul de învãtãmânt. O primã modificare se referã la intrarea copiilor în clasa I de la 6 ani. Nu este o premierã acest fapt, ci am mai avut perioade în care copiii au fost scolarizati de la aceastã vârstã. Spun asta fiindcã au fost discutii contradictorii cu privire la aceastã modificare de structurã. Nu s-au înregistrat evenimente care sã ne fi determinat acum sã stopãm acest demers. Dimpotrivã, scoala a dat generatii de înaltã tinutã intelectualã. Internetul este un mijloc de a ne informa în permanentã. Pentru debutul învãtãmântului primar de la 6 ani ne-am propus sã producem o adaptare de curriculum si de aceea a fost conceput un curriculum mai elaborat si adecvat pentru aceastã vârstã. Se lucreazã în paralel la un nou curriculum pentru întregul ciclu gimnazial, fiindcã si elevi si profesori si pãrinti reclamã stufosenia programei scolare. Specialistii fiecãrei discipline vor gândi în profunzime si vor desprinde ceea ce este esential pentru aceastã vârstã din programa scolarã, ceea ce vine în întâmpinarea pregãtirii pentru viatã a copilului, renuntându-se la aspectele teoretice fãrã echivalent practic. Inspectoratele scolare de aproape un an de zile - si anume de anul trecut - au avut obligatia sã analizeze acest demers si în ce mãsurã poate el sã fie dus la îndeplinire fãrã a produce bulversarea procesului de învãtãmânt din scoli. Evaluãrile pe care si ministerul le-a fãcut în aceastã perioadã ne aratã cã intrarea copiilor în învãtãmântul primar de la sase ani ar aduce în ansamblul sistemului de învãtãmânt un plus de aproape 3500 de clase, ceea ce, tinând seama de spatiul si de personalul existente, nu ridicã probleme deosebite. Avem 32000 de educatoare si aproape jumãtate sunt în mediul urban si în majoritatea localitãtilor nu avem decât o singurã educatoare si nu se pune în nici un fel problema lichidãrii grãdinitei dintr-o localitate ruralã sau urbanã. Nici educatoarele nu trebuie sã intre în panicã, fiindcã ne-am propus sã trimitem grupa pregãtitoare cu un an mai devreme la scoalã, cu o trecere cãtre o programã scolarã revizuitã si abordabilã pentru nivelul acestor copii. [top] Al doilea demers care este extrem de important, de asemenea, si care aduce o schimbare în structura sistemului de învãtãmânt - cuprinderea integralã a absolventilor clasei a VIII-a, spre a creste durata învãtãmântului obligatoriu, un deziderat al învãtãmântului românesc. În Europa sunt doar douã tãri care mai au un învãtãmânt doar de 8 clase, asa cum avem încã noi, si de aceea mi se pare normal sã gândim cum putem sã prelungim durata învãtãmântului obligatoriu. Sunt multe variante, dar ne orientãm cãtre aceea care are cele mai putine dezavantaje. Ne-am propus ca absolventii clasei a VIII-a sã opteze spre unul dintre cele douã trasee educationale: liceul, care nu va fi afectat în structura existentã, stabilã, din care primii doi ani ar reprezenta componenta de învãtãmânt obligatoriu. Prin revizuirea curriculumului la care lucrãm încercãm ca în primii doi ani sã aducem principalele achizitii de culturã generalã, urmând cu ultimele douã clase, în care elevii intrã pe diferitele tipuri de licee cu specialitãti. Ne propunem sã trecem de la o scoalã în care tinta principalã o reprezintã examenul de finalizare la o scoalã în care se câstigã competentã si se face pe parcurs evaluarea acestor competente. La sfârsitul ciclului de învãtãmânt, fiecare absolvent de liceu sã capete si o certificare a acestor competente, indiferent cã terminã un liceu de filologie, de informaticã ori tehnologic. Aceastã atestare trebuie sã fie aplicatã la domeniul de specializare a elevului. Dorim ca orice absolvent de liceu sã aibã o pregãtire, pentru a se integra în viata socialã imediat dupã absolvirea scolii. [top] Cel de-al doilea traseu, cea de-a doua rutã educationalã ar fi destinatã profesionalizãrii, ce va fi realizatã în cei doi ani de învãtãmânt obligatoriu. În aceastã zonã existã, în numãr limitat, scolile profesionale si scolile de ucenici. Încercãm sã schimbãm filosofia fatã de aceste scoli prin înfiintarea scolilor de artã si meserii, atât de necesare pentru marea masã de elevi din mediul rural si din mediul urban.O scoalã pe care vrem s-o construim dupã modelul scolii duale din Germania, pe care, dupã aprecieri - care nu sunt putine - îsi bazeazã succesul Germania de astãzi. Elevii primesc simultan în scoalã cunostinte teoretice si o instruire practicã deosebit de adecvatã viitorului loc de muncã în firma în care urmeazã sã lucreze. Instruirea practicã în firma în care vor urma sã lucreze, pe echipamentele pe care vor urma sã lucreze si care sunt mult mai moderne decât cele existente în scoli, le va aduce un plus de pregãtire în domeniu si un progresiv cult al muncii, pe care, din pãcate, l-am pierdut în ultimii ani. [top] Firmele
comerciale si de profil vor avea un rol esential în pregãtirea
viitorilor absolventi, prin initierea acestora pe parcursul scolarizãrii.
Scoala nu-si mai poate permite sã specializeze elevi în domeniile
care nu mai sunt cãutate în mediul economic. Scoala despre
care vorbim trebuie sã fie ancoratã în realitatea
economicã. Inspectoratele scolare au purtat si poartã discutii
cu agentii economici pentru conjugarea eforturilor în realizarea
scolii viitorului, astfel încât sã putem structura
si dimensiona aceste scoli la nevoia de calificare existentã pe
piata de muncã din fiecare judet. Realizãm acest proiect
la nivelul fiecãrui judet si chiar al localitãtilor unde
existã cerere si ofertã. Primarii din judetul Arges au în
grijã dezvoltarea fiecãrei localitãti în colaborare
cu scoala. Evolutia acestui demers va trebui sã se desfãsoare
într-o manierã flexibilã, fãrã a se
izola de societate. Mediile economice îsi vor construi propriile
centre de calificare a fortei de muncã de care au trebuintã,
dar nu trebuie sã construim centre paralele spre a pãstra
unitatea de vederi si de proportii. Nu vom putea renunta la scoala traditionalã,
care a dat atâtia oameni de valoare de-a lungul istoriei. Avem nevoie
de flexibilitate si de dialogul permanent cu autoritãtile locale,
cu agentii economici, pentru a ne fi foarte clarã directia în
care se dezvoltã societatea mâine, ca sã putem structura
si dimensiona scoala astãzi. Spiridon Voinescu Opreste satul! Uite,
vezi cã nu mai e nimeni prin sat? La cine?! Asteaptã
portile, asteaptã ÎNDEMN I De
vrei sã faci politicã, ia calul ÎNDEMN II Bine-ai
venit, iubito, uite satul [top] |
|
