Din
sumar:
Calinic
Argatu - „Sat si sfintenie în opera lui Creangã“
Prieteni de condei - PEN PALS
Interviu cu dl. NICOLAE VÃCÃROIU, presedintele
Senatului
Învãtãmântul românesc
pe treptele reformei
Poeme despre sat - Spiridon Voinescu
Muzeul Copilului
Scriitori români cu satul în glas - George
Tãrnea
„Aventuri din satul reeducãrii comuniste“
Golestii si tãrãnimea
„Luminã linã, lini lumini“
- IOAN ALEXANDRU
|
SATUL
ROMÂNESC CONTEMPORAN S.O.S.
SAT
SI SFINTENIE ÎN OPERA LUI CREANGÃ
S-a
scris mult si se va mai scrie despre viata si opera lui Ion Creangã,
unul dintre cei mai mari clasici ai literaturii noastre, alãturi
de Eminescu si Caragiale. Pentru noi, fii ai Bisericii Ortodoxe Române,
Creangã constituie un motiv de admiratie si de pretuire în
plus: el s-a format si modelat în viata si traditia acestei Biserici,
pe care a slujit-o, în calitate de diacon, vreme de 13 ani: adicã
din 1859 si pânã în 1872. De altfel, Biserica noastrã
a dat mari scriitori si oameni de culturã epocii „vechi”,
de pânã la 1830, dar si câtiva scriitori moderni de
primã mânã, în fruntea cãrora stã
Ion Creangã. Si tot în acelasi mediu s-a format un Arghezi
sau un Damian Stãnoiu ca monah, în timp ce prozatorii Ion
Agârbiceanu si Gala Galaction au fost preoti de mir. I-am mai putea
pomeni tot aici pe preotul Simion Florea Marian, folcloristul, si pe multi
alti fii ai Bisericii noastre, într-o listã destul de lungã
si care se deschide cu Ion Creangã, scriitor de valoare universalã.
În legãturã cu el mai trebuie mentionat un aspect,
fie si în treacãt, pentru valoarea lui simbolicã:
cel dintâi intelectual care s-a ocupat de biografia genialului humulestean,
asa cum aratã G. Cãlinescu, a fost tot un om al Bisericii,
economul Dumitru Furtunã.
Dupã 13 ani de diaconie, Creangã a fost mai întâi
depus si apoi caterisit. Numai cã motivele sanctiunilor date lui
nu aveau vreo legãturã cu dogmele Bisericii sau cu mãrturisirea
de credintã ortodoxã si nici cu canoanele Bisericii. Cine
dintre clerici ar putea fi depus astãzi pentru cã…
merge la teatru? Sau pentru cã…trage cu pusca în ciori,
izgonindu-le din turla Bisericii?... Viitorul scriitor a avut si o cãsnicie
nefericitã si s-a poticnit de unele patimi si micimi omenesti.
E de reamintit faptul cã, dintre ierarhii care au fost chemati
sã semneze condamnarea sa, unul a lipsit: arhiereul-cãrturar
Filarer Scriban, care a tinut astfel sã arate cã nu împãrtãsea
sanctiunea respectivã.
Mãrturisirea de credintã a lui Ion Creangã nu a fost
si nu va fi niciodatã stirbitã sau afectatã de sirul
de necazuri si ispite de care va fi lovit. O aratã limpede George
Cãlinescu în biografia sa, atunci când se referã
la o polemicã a scriitorului si autorului de manuale scolare: „Nãdejde
(…) îl va ironiza mai târziu cã în manualele
scolare vorbeste de «mâna lui Dumnezeu cea nevãzutã»,
iar Creangã va rãspunde cu umor cã, dacã Dumnezeu
«nu ne-ar fi gãurit pielea în dreptul ochilor, nu ne-am
putea vedea greselile unii altora»”.
În opera lui Ion Creangã, pomenirea numelui lui Dumnezeu
este foarte frecventã si apare chiar din primele rânduri:
„Stau câteodatã si-mi aduc aminte ce vremi si ce oameni
mai erau în pãrtile noastre pe când începusem
si eu, drãgulitã-Doamne, a mã ridica bãietas
în casa pãrintilor mei...“ Însãsi aceastã
expresie, de-o mare tandrete si duiosie, ne reaminteste de firea tãranului
român, care se apropie de Dumnezeu cu nãdejde si cãldurã,
cu o „intimitate” care îi este aproape si care nu exclude
smerenia. Iatã, de pildã, pe lângã elogiul
învãtãturii, elogiul monahismului si invocarea numelui
lui Dumnezeu spre iertarea si odihna celor rãposati pe care Creangã
le pune în gura bunicului sãu David: „Bunã minte
mai au unii, în felul acesta, de nu se însoarã! Si
unul dintre acestia a fost si Ciubuc mocanul, care, neavând femeie,
nici copii, ce i-a venit mai târziu de evlavia cea multã
ce avea sau din alte împrejurãri, a închinat toatã
averea sa Mãnãstirii Neamtului si el s-a cãlugãrit...
fãcând multe pomeniri cât a fost în viatã.
Iar astãzi petrece în liniste lângã zidurile
mãnãstirii, Dumnezeu sã-l ierte si sã-l odihneascã
întru împãrãtia cereascã! Cã si
noi ca mâine ne-om duce acolo!”
Pânã si tatãl scriitorului, om aparent mai putin înduhovnicit,
într-o discutie cu nevasta invocã o bine cunoscutã
parabolã evanghelicã: „Bate-te mai bine cu mâna
peste gurã si zii ca vamesul: Doamne, milostiv fii mie, pãcãtoasei,
care-mi tot îmbãlorez gura pe bãrbat degeaba”.
Existã în opera lui Creangã multe aparitii de preoti
sau de cãlugãri. El nu idealizeazã realitatea, care
niciodatã nu poate fi în întregime trandafirie. Dar
existã, iarãsi, neidealizat, „neînfrumusetat”,
chipul parohului humulestean: „Si pãrintele Ioan de sub deal,
Doamne, ce om vrednic si cu bunãtate mai era! Prin îndemnul
sãu, ce mai de pomeni s-au pus în tinterim, care era îngrãdit
cu zãplaz de bârne, stresinit cu sindrilã, si ce chilie
curatã s-a fãcut la poarta bisericei pentru scoalã;
si apoi sã fi vãzut pe neobositul pãrinte cum umbla
prin sat, din casã în casã, împreunã
cu bãdita Vasile (...) si sfãtuia pe oameni sã-si
deie copiii la învãtãturã“. Dupã
cum la Creangã existã chipul pãrintelui însetat
de dreptate, Isaia Duhu, sau acela al pãrintelui Buligã...
În lumea satului Humulesti sau a târgului moldovenesc din
epocã nu existã - ca sã folosim terminologia lui
Mircea Eliade - o barierã între sacru si profan: viata de
toate zilele e sfintitã prin obiceiuri si datini, prin invocarea
atât de deasã a lui Dumnezeu, prin interferenta dintre bucuriile
sãrbãtorilor laice si acelea religioase, între bucuriile
omenesti traditionale si bucuriile duhovnicesti. Nici urmã de rigiditate
religioasã sau de ipocrizie. Oamenii nu sunt sfâsiati de
întrebãri sterile, fiindcã stiu unde sfârseste
firescul: o datã cu cãlcarea mãsurii, unde, de altfel,
începe rãul, cu corelativul sãu: pãcatul. Eroii
rurali ai lui Creangã trãiesc învãtãtura
crestinã nu numai duminica si cu prilejul marilor sãrbãtori,
ci zi de zi, ceas de ceas. „Catehizarea” lor e lãuntricã
si se transmite din generatie în generatie. Iatã motivul
pentru care opere precum Amintiri din copilãrie - ca si povestile
si povestirile, de altfel - sunt mereu mãrturii vii si bogate ale
realitãtilor trãite ca atare, potrivit preceptelor crestine
împletite de veacuri cu viata omeneascã si datinile ei cele
mai firesti din lumea satului românesc. Chiar glumind, humulestenii,
si cu ei tãranii români în genere, teologhisesc în
felul lor. În acest fel, opera lui Creangã este o dovadã
indubitabilã a unui specific, a unui colorit local al ortodoxiei
românesti.
Creangã reprezintã ultima generatie de la noi care a urmat
scoala traditionalã de dinainte de reforma învãtãmântului
din 1864, scoalã care începe cu bucvarul, cu ceaslovul, cu
psaltirea si pentru care luptase cu un veac înainte mitropolitul
patriot Iacob Putneanul si alti ierarhi, scoala din pridvorul bisericii,
pe care scriitorul a înscris-o pentru eternitate în literatura
noastrã si în cea universalã. Cum Amintiri din copilãrie
este icoana cea mai desãvârsitã a vietii satului românesc,
a lumii tãrãnesti, prin Ion Creangã s-a conturat
si a devenit clasic chipul tãranului român autentic: acel
chip pãtruns adânc în viata de toate zilele de morala
Evangheliei si de valorile spirituale crestine asumate chiar de oameni
care nu stiu carte.
Creangã a trãit într-o epocã agitatã:
epoca de mare înflorire a pozitivismului. Iar la Iasi, la „Junimea”,
de pildã, intelectualitatea se lãsa contaminatã de
un soi de voltaireism moldovenesc - i se spunea scepticism - care ducea
spre ironie si relativizare. Se ciocneau între ele douã epoci,
cea „traditionalistã” si cea „modernã”.
Marele scriitor nu a fost afectat de îndoielile si ispitele care
bântuiau în momentul acela. Chiar dupã amãrãciunile
pe care le încercase, el îsi pãstrase darul, Sfântul
Sinod ridicându-i caterisirea.
CALINIC
ARGATU
[top]
Doar
aura
Erau doisprezece. Mâncau un bob de grâu,
din cel de-al treisprezecelea
strãlucea doar aura.
Bobul de grâu îl împãrteau în
douãsprezece pãrti. Beau un strop de vin.
Apa le era hrana si bãutura.
Acum stau plecati peste bobul de grâu
si-l împart în pãrti egale. Din cel de-al
treisprezecelea strãluceste doar aura…
Le
lumineazã ochii întunecati,
buzele palide, fetele trase.
Ei beau sângele lui
si mãnâncã trupul lui. Zi de zi, bob cu bob.
Picãturã cu picãturã:
din el a mai rãmas doar aura…
Nichita
Danilov
[top]
PRIETENI
DE CONDEI – PEN PALS
Asociatia
Nova International (ANI), prin activitãtile desfãsurate
în promovarea valorilor culturale din spatiul argesean si national,
prin implicarea în programe care sã vinã în
sprijinul copiilor si tineretului sãtesc si citadin din judetul
Arges si din tarã, prin editarea revistei SATUL NATAL si prin programul
TINERET, DEBATE, DEMOCRATIE, lansat încã din anul 1995 la
Colegiul National „I.C. Brãtianu“, prin cluburile de
desen din scolile judetului Arges, prin intiativa înfiintãrii
Muzeului Copilului în localitatea Corbeni, judetul Arges, în
colaborare cu Consiliul Local si Primãria Corbeni si cu Cercul
de picturã Culoare si vis, din localitate, coordonat de doamna
profesoarã Elena Stoica, propune în continuare un proiect
de dezvoltare culturalã si educativã: Prieteni de condei
– Pen pals. Proiectul urmãreste, prin intermediul corespondentei
între copiii scolilor de la sate si cei din scolile de la orase,
sã reînvie prietenia, schimbul de idei, de experiente culturale
si educative, cunoasterea de valori si apropierea celor douã lumi
- lumea orasului si lumea satului - în vederea pregãtirii
lor pentru viatã si pentru a intra în sistemul de valori
europene. Programul va urmãri dezvoltarea de certe abilitãti
în rândul elevilor, cum ar fi gândirea criticã
si analiticã, oratoria si retorica, toleranta, abilitãti
care reprezintã o completare eficientã a procesului educational
în cadrul învãtãmântului gimnazial si
liceal. Au aderat la dezvoltarea acestui program pentru început
Scoala Nr. 11 Mihai Eminescu si Scoala Nr. 9 din Pitesti, Scoala Vulturesti,
Scoala Arefu, precum si numeroase alte scoli din mediul rural si orãsenesc.
Programul Prieteni de condei – Pen pals este, asadar, unul multicultural
si educativ, atrãgând copii de toate etniile, care tinde
cãtre stergerea diferentelor culturale dintre sat si oras cu ajutorul
liderilor culturali si educativi din cele douã spatii. Grupul tintã
cãruia i se adreseazã îl constituie copiii si tineretul
din scolile judetului Arges, pentru început.
Programul se va desfãsura sub îndrumarea si colaborarea ISJ
Arges, în liniile unui statut, în baza cãruia, luând
în considerare cele prezentate anterior, va fi sprijinitã
desfãsurarea activitãtilor care constituie o sansã
în multitudinea de evenimente ce concureazã la formarea personalitãtii
elevilor, stimulându-le capacitatea de concentrare si creativitate
si ajutându-i sã-si analizeze performantele ori scãderile,
activitãti capabile sã contribuie la crearea unei societãti
românesti deschise, cu adevãrat integrate în mediul
european.
[top]
NOVA
INTERNATIONAL
ASSOCIATION’S CALL FOR FUNDING
The
Association NOVA International kindly requests your assistance in supporting
to enhance the opportunity for the elite students from the villages to
pursue a high school education in a better school in the city. The living
expenses including housing, meals, books and transportation) are $500.00
per year. The association selects 10 students every year.
The Association NOVA International promotes the elite students from the
villages, helping them to reach high standards of achievement. The Association
tries to support the foundation and re-foundation of the libraries in
the villages, where the resources are very poor, the foundation of artistic
and cultural clubs where students have the opportunities to learn foreign
languages and become familiar with computers and internet. These new resources
will help student’s perspective on the world, preserve the cultural
identify and help the Romanian village to grow and develop.
If you are interested in supporting our humanistic project, please send
money to the account number 2511.1-11844.1/ Rol and 2511.1-1844.2 USA
– at the Romanian Commercial Bank (Banca Comerciala Romana), Filiala
Judeteanã Arges, fiscal code: 13717520.
For more questions or concerns, please feel free to contact the Association
NOVA International at the following address:
ASOCIATIA
NOVA INTERNATIONAL (ANI)
Pitesti - 0300, b-dul Republicii, bloc D5b,
sc. E, ap. 21, et. 6,
mobile phone: 093996206
e-mail: novac@cyber.ro
Thank
you for your assistance and support!
|
|