ANUL I - Aparitie trimestrialã
Nr. 1 - Octombrie, Noiembrie, Decembrie 2001
Numãr editat de Asociatia Nova International cu sprijinul Prefecturii si Consiliului Judetean Arges

Din sumar:

Satul românesc contemporan S.O.S.
Anchetã: Întoarcerea fiului cãtre sat
Un american cãlãtor prin satele românesti
Marin Sorescu - Portrete lirice
Scriitori români cu satul în glas
Promovarea sistemului educational
Dragonul ascuns
Colindãm colindã sfântã

PACE SI BUCURIE

Urarea brâncusianã PACE SI BUCURIE exprimã douã chei de boltã crestinã si dau semnificatia staturii crestine a marelui sculptor de la Hobita, sat intrat pe poarta nemuririi.
Demersul artistic, la Brâncusi, este înainte de toate unul spiritual, iar Frumosul nu este altceva decât echitate absolutã. Arta trebuie sã bucure si sã vindece. (…) aspra eticã a tãranilor din Gorj nu este altceva decât morala crestinã asumatã în viata de zi cu zi. Mãrturisind-o pânã la sfârsitul vietii si pânã în clipa pogrebaniei ortodoxe care l-a petrecut dincolo de zare, Brâncusi nu a fãcut deosebirea dintre elementul crestin si cel tãrãnesc. (…)
În timpul regimului trecut se vorbea de Coloana Infinitului. În realitate, aceastã capodoperã s-a numit Coloana pomenirii fãrã sfârsit. Monumentul de la Târgu Jiu avea pentru Brâncusi o conotatie declarat comemorativã: era dedicat soldatilor gorjeni care s-au jertfit în rãzboiul de Întregire a tãrii. Brâncusi a refuzat orice onorariu pentru aceastã lumânare infinitã, ca si pentru celelalte monumente ridicate la Târgul Jiu: Masa Tãcerii, Poarta Sãrutului.
„Am fost si eu trimis de mic copil la pricopsealã în lume. N-am pierdut legãtura si nu mi-am scos rãdãcinile pentru a umbla nãuc pe glob. A profitat si arta mea. M-am salvat ca om.“
Morala tãrãneascã este o moralã crestin ortodoxã si se deosebeste de conceptul protestant de eticã. Morala tãranului de acum o sutã de ani din Oltenia nu avea cum sã fie stoicã; era crestinã. Urmele ei se vãd nu numai în seninãtatea marelui artist, care sustinea pe drept cuvânt: Eu vã dau bucurie curatã. Sau în rolul de terapeut, de doctor al sufletelor, pe care si-l asumase. Pecetea acestei atitudini reiese si din rechizitoriul pe care, în acelasi mãnunchi de maxime si observatii consemnat de Pandrea, Brâncusi îl aducea încã de acum câteva zeci de ani derogãrilor moralei apusene. Iatã numai câteva puncte din acest rechizitoriu: Tragedia modernã îsi are sursele în dezordinile erotice, în spaima existentei de mâine si în generalizarea consumului de alcool.(…) Datoria mamelor cãtre copii este iubirea nemãrginitã aliatã cu jertfa, iar cãtre sot ascultarea si fidelitatea legãmântului nuptial pânã dincolo de moarte.
Ce alte gânduri sã trimitem spre sat si spre lumea lui decât acelea ale lucrurilor sfinte ce au înaripat sufletul acestui neam. S-ar cuveni insistat asupra profundului mesaj crestin brâncusian.

Calinic Argatu
Episcop al Argesului si Muscelului,
PACE SI BUCURIE cu Brâncusi
COLECTIA HOMO RELIGIOSUS
Editura Dacia, Cluj-Napoca 2001

…Nu cer modestie, cãci iubesc mândria, care este existentã si permanentã. Dacã esti modest, te vei roti în vânt ca o giruetã. Fiindcã celãlalt are mai multã greutate decât tine. Îti cer sã trãiesti nu din ceea ce primesti, ci din ceea ce dãruiesti, cãci doar asa te vei împlini. Iar aceasta nu-ti cere sã dispretuiesti ceea ce dai.Trebuie sã-ti formezi fructul.
Si orgoliul este cel care îti dã permanentã. Dacã n-ar fi asa, i-ai schimba, dupã voia vântului, culoarea, savoarea si mirosul !
Dar ce înseamnã pentru tine fructul ? Fructul tãu nu valoreazã decât dacã nu-ti poate fi înapoiat.[…] Vanitatea este rezultat al darului fals. Cãci nu poti dãrui decât ceea ce transformi, asa cum copacul dãruieste fructele pe care le-a transformat din pãmânt. Dansatoarea – dansul în care a transformat mersul ei. Iar soldatul sângele lui, pe care-l transformã în templu sau imperiu.

Antoine de Saint Exupery: Citadela

PREDANIE

Târziu te-ntorci acasã, copile, de prin lume.
Grivei nu te mai simte, portita te-a uitat.
Icoana ta-ncepuse prin gând sã mi se-afume
Ca turla rãtãcitã prin ape la-nserat.

Strãbuna casã iat-o, e toatã prenoitã.
Dulgherii mi-o fãcurã mai micã-n temelii.
Odaia-n care supta-i întâia ta clipitã
A ‘ mas pe dinafarã si-noatã-n bãlãrii.

Am dat din vatrã totul, de suflet si de zestre,
Pe rând plecarã toate-n duiosul meu prãpãd,
Si lãzile-nflorate, si scoartele mãiestre,
Si pozele pe care nu pot sã le mai vãd.

Pãstrai în coltu-acesta doar leagãnul, în care
Si-acum trãiesti aievea sub vãzul meu bãtrân.
Prefir deasuprã-i ceasuri de albã-nsingurare
Si cântece uitate, cu graiul mut, îngân.

Ascultã-le ! Cuvântul s-a risipit prin tine
Demult, ca rodul vitei prin muguri si altoi.
Pribeag îndreaptã-ti pasii spre leagãne strãine
Si-n viersurile mele asazã vorbe noi.

Si dã-mi prin ele haruri de vesnicã bunicã,
Sã-nbun copiii lumii cu stihul lor domol,
Iar pruncii sã-mi surâdã cu gura lor pelticã
Asa cum tu, prin vremuri, din leagãnul tãu gol.

Valeriu Anania - Anamneze

Apel cãtre fiii satelor
si cãtre românii de pretutindeni

Satul e vatrã a unui echilibru spiritual, a unei lumi trecute si prezente care pune în valoare locurile si alcãtuieste scara timpului. Memoria unor vremuri trece exclusiv prin vocile lumii satului, care în cãlãtoria ei, de aici spre dincolo, plânge, se bucurã, ori cautã unduirile doinelor si ale baladelor. Cautã poezia vietii purtãtoare de adevãruri, poezia rostirilor strãmosesti, cãlãuzitoare prin mrejele existentei ce identificã rosturile unor vremi si ale unei lumi care vesniceste în aceste originale alcãtuiri, în aceste configuratii rurale ce constituie zãgazuri împotriva uitãrii. Prezenta sacrului în inima acestei lumi are si ea atributele vesniciei, sacru însemnând tot ce putem dãrui din sufletul si din avutul nostru pentru a crea vesnicie.
Prin programul pe care-l lansãm, dorim sã ne întoarcem cu o întreagã lume cãtre rãdãcini, cãtre acel spatiu, miraculos care se numeste copilãrie, care se numeste sat. Dorim cu puterile noastre adunate la un loc, sã investim în capital uman, în inteligenta pe care neglijând-o o putem risipi, ori pierde, si asta ar însemna stingerea treptatã a tuturor frumusetilor dãtãtoare de energii, care ne-au fost reazem. Scopul asociatiei noastre nu este o afacere, ori o actiune motivatã de bani. El este cultural, educativ si de protectie a valorilor umane si izvorãste din solidaritate pozitivã. Copilul plecat din sat peste ani si ani se întoarce cãtre locul natal ca spre un paradis regãsit. Se întoarce cãtre pãrinti, ori cãtre amintirea lor. Se întoarce lângã lumea veche si nouã, unde-si cautã clipa de liniste. Se întoarce însã si cãtre copilul nãpãstuit, care azi nu-si mai poate împlini visul de zbor cãtre o altã conditie a vietii, visul de a deveni profesor, preot, medic, agronom s.a.
De aceea facem un emotionant apel cãtre fiecare fiu al satului, plecat în lume si devenit astãzi om de vazã, sã acorde suport fianciar pentru studii liceale, unui copil bun la carte, din satul în care s-a ivit, ori dintr-un oricare alt sat românesc sufocat de sãrãcie. A ne întoarce în lumea din care am plecat, înseamnã a ne aminti de moarte, dar mai înseamnã a ne aminti totodatã de sufletul vesnic purtãtor de credintã si de izbânzi. Faptele noastre bune vor da glas înalt vesniciei. Binele e o victorie permanentã asupra timpului, truda noastrã devenind o bucurie ce va cãlãtori pururi, cu tot ce are mai bun, mai curat si mai neatins de somn. Binele rãmâne lucrul cel mai liber al personalitatii umane, iar în cazul în care el devine un element dinamic, nu te lasã sã mori. Cioran, profetul iubit al unei întregi generatii de tineri, care si-au asumat ca si el, exilul ca destin, scria cu mare tristete, despre imaginea fals oribilã, nedreaptã si dispretuitoare a României în Europa civilizatã si sugera cã nu se poate vorbi rãu despre sãrãcie, dar în acelasi timp, aceastã lume nu poate fi iubitã dacã nu este suficient ajutatã pentru a traversa desertul cãtre o oazã de nãdejde.
ASOCIATIA NOVA INTERNATIONAL (ANI), al cãrei scop îl constituie elaborarea, sustinerea si desfãsurarea unor manifestãri cu caracter cultural, artistic, educativ, stiintific, documentar, de ajutorare, de ocrotire a omului, a mediului înconjurãtor, a lansat proiectul: SATUL ROMÂNESC CONTEMPORAN S.O.S. cu urmatoarele activitãti:
1. Editarea revistei SATUL NATAL - cu aparitie trimestrialã ;
2. Simpozionul national anual: SCRIITORI ROMÂNI CU SATUL ÎN GLAS;
3. Acordarea de burse pe perioada liceului pentru copiii dotati de la sate si fãrã posibilitãti materiale;
Prin acest proiect se urmãreste ÎNTOARCEREA FIULUI CÃTRE SAT, cu disponibilitatea generoasã de a sprijini lumea sãracã ale cãrei valori morale trebuie recuperate si conservate. Astfel, îndreptãm spre omenirea civilizatã, un tablou cutremurãtor, un tablou realist al unei lumi aproape uitate, lumea satului românesc pe care timpul a târât-o într-o existentã dramaticã. Nenorocul, sãrãcia, îndoiala, blazarea, disperarea sunt categoriile negative care compun portretul tãranului român dintr-o arie geograficã foarte întinsã. Astãzi, si nu mai târziu, lumea satului românesc are nevoie de ajutor împotriva singurãtãtii, împotriva sãrãciei. Telul imediat al acestui demers este sprijinirea copiilor dotati si sãraci spre a putea sã urmeze liceul, în scolile de elitã din orase, costurile ridicându-se anual la suma de 500 $ ( cãmin, cantinã, rechizite, transport). Urmãrim de asemenea reînfiintarea sau reactivarea bibliotecilor scolare si sãtesti, a cluburilor culturale unde copiii si tinerii satelor sã învete limbile strãine de circulatie, cu precãdere engleza si franceza, sã se conecteze pe internet, spre a putea sã se integreze în spirit si în culturã, lumii evoluate si sã pãstreze identitatea culturalã a satului românesc care este peren.
Pentru realizarea acestui proiect ASOCIATIA NOVA INTERNATIONAL are nevoie de colaborare, de suport material, moral si de exceptie din partea organismelor guvernamentale si neguvernamentale, internationale, organizatiilor de utilitate publicã, sponsori, manageri, persoane fizice, donatori din tarã si din strãinãtate, a cãror imagine va fi promovatã în revista Satul natal. Celor cu putere si bunãvointã le vom face cunoscute numele fiecãrui copil, pe care-l vor ajuta, precum si datele privind situatia lui materialã si satul de provenientã. Promovãm ideea accordãrii de burse si ajutor material, mai întâi în satul natal, de cãtre fiii care cunosc bine realitãtile existente ale lumii în care au crescut si apoi în celelalte sate cu strigãt de neputintã.
Venind în întâmpinarea proiectului nostru, Inspectoratul Scolar Judetean Arges, prin adresa cu nr. 11.918 / din 1. X. 2001, ne-a pus la dispozitie catalogul si dosarele copiilor inteligenti de la sate, fãrã posibilitãti materiale si care au nevoie de sprijin neîntârziat. Numãrul acestora se ridicã la 10 pentru anul scolar 2001 / 2002 si la 14 pentru anul scolar 2002 / 2003.

ASOCIATIA NOVA INTERNTIONAL (ANI) îsi desfasoarã activitatea în
Pitesti - 0300, B-dul Republicii, Bloc D5b,
Sc. E, Ap. 21, Et. 6,
telefon fix: 0248215178, mobil : 0723996206,
e-mail : novac@cyber.ro.
si are conturile nr.2511.1-11844.1/ Rol si 2511.1-1844.2 USA -
la Banca Comercialã Românã, Filiala Judeteanã Arges si codul fiscal: 13717520.

Nãdãjduim cã proiectul nostru vã inspirã încredere si vã trezeste sentimente de solidaritate fatã de lumea sãracã din care am descins si care ne-a inspirat credintã si optimism pe drumul vietii.

Presedinte Executiv:
Elisaveta Novac

Coloana Infinitului