CLUBUL MICILOR CĂUTĂTORI DE FOLCLOR DIN MODOIA
Coordonator: prof. Olimpia Tănase
Descântec de dragoste
Plecai în luncă
în Sfânta Duminică
pe potecă necălcată
pe rouă nescuturată
prin dragoste neadunată ;
poteca dac-o călcai
roua că o scuturai
şi dragostile le adunai
şi-n astă apă
şi-n astă cană
le băgai
şi cu ele toate
pe corp mă spălai ;
nu mă spălai de lutoasă
şi de imoasă
şi mă spălai
să fiu mai drăgăstoasă
de toată lumea aleasă.
Cine mi-o auzi graiul
să creadă că e Craiul;
cine mi-o auzi gomu
să creadă că e Domnu;
cine mi-o auzi cântatu
să creadă că e Împăratu
Sfânta zi de azi
şi cu Sfântul Gheorghe
nici pe-asta n-o lăsară
altă dragoste-adunară
de mână că mă luară
şi cu mine plecară
la fântâna lui Adam
la pârâul lui Iordan
şi-n jgheab de aur mă băgară
şi-mi luară
de pe faţă peri de raţă
din picioare copite de căprioare
de pe tălpi piei de şerpi.
Mă spălară, mă curăţară
dragostile toate mi le dăruiră;
nu mă spălară de lutoasă, de imoasă
şi mă spălară de farmece, de vrăji,
de urâciuni, de dătături,
aruncate de la strine,
de la vecine,
de la surate,
de la cumnate,
de la potrivnicele mele toate.
Ele mi-au dat cu una,
eu le-am întors cu două;
ele mi-au dat cu două
eu le-am întors cu trei ;
ele mi-au dat cu trei,
eu le-am întors cu patru;
ele mi-au dat cu patru,
eu le-am întors cu cinci;
ele mi-au dat cu cinci,
eu le-am întors cu şase;
ele mi-au dat cu şase,
eu le-am întors cu şapte;
ele mi-au dat cu şapte,
eu le-am întors cu opt;
ele mi-au dat cu opt,
eu le-am întors cu nouă;
ele mi-au dat cu nouă,
eu le-am întors cu zece.
Şi de la zece nu mai trece.
Descântec de gâlci
Plecară gâlcile să pască
trei mătuşi să le păzească
una oarbă,
una surdă,
una şchioapă;
veniră lupii şi le morăscară
şi le împrăştiară
şi din gât de la cutare le luară
şi cutare rămasă
curat, luminat
cum maica Precista l-a lăsat.
Leac şi babii un colac.
Descântec de docheat
Păsărică, păsărea
pică ici, pică colea
până-n vârf de pietricea
ca să-i crepe ochii-n patru
celui ce pe Ion
l-a deocheatu
că l-a apucat miratu.
De-o fi deocheat de pădure
pe potecă, la răscruce
mugurii i se usuce;
de-o fi deocheat de fântână
să-i sece apa cea lină ;
de-o fi deocheat de flăcău
părul să-i cadă pârău
să rămână chel
să râdă lumea de el;
de-o fi deocheat de soare
razele i se coboare
în întunericul mare ;
de-o fi deocheat de vânt
să-i sece nările;
de-o fi deocheat de fată mare
să-i cadă cosiţele;
de-o fi deocheat de nevastă
să-i ţipe copilaşul de foame.
Şi Ion să rămână
curat , luminat
cum Maica Precista l-a lăsat.
Descântec de plămădirea inimii
Se iau opt muguri
de la opt feluri de pomi:
de măr,
de păr,
de prun,
de zarzăr,
de alun,
de vişin,
de cireş,
de cais.
Cine i-a cules
şi i-a strâns
acasă vine
îi dă mamei pruncului
să-i amestece
în postava de pâine.
Apoi din pragul uşii
de-afară,
cheamă tiptil
un copil
care ocoleşte fuga
pe după casă
şi vine la masă şi zice:
-Ce ciocăneşti, acolo, babo ?
iar baba răspunde:
-Ciocănesc, bocănesc,
inima lui cutare plămădesc,
ciocănesc, bocănesc,
inimă lui cutare plămădesc,
ciocănesc, bocănesc,
inima lui cutare plămădesc.
Din plămadă
se dau copilului pe nemâncate:
ia, şi papă, muguri cu miere
să capeţi, copile, putere,
mănâncă muguri cu dulceaţă
să prinzi viaţă
să creşti mare, fălos
ca Făt-frumos.
Descântec de deocheat
Pasăre albă codalbă
pică ici, pică colea
să plesnească ochii
cui m-a deocheat.
De-oi fi deocheată de fată mare
să-i pice codiţa să rămâie cheală;
de-oi fi deocheată de flăcău,
să-i sece scăfârlia
să puieze ciocârlia;
de-oi fi deocheată de ţigan,
să zacă un an;
de-oi fi deocheată de drum,
să rămână pustiu;
de-oi fi deocheată de codru,
să-i cadă frunza.
Maica Precista
pe scară de argint coborî,
cu blândeţe mă privi,
de mâna dreaptă mă luă
şi mă întrebă:
-Ce ţi-e, de ce te olicăieşti
şi vorbe grele rosteşti ?
-M-a deocheat strinele, vecinele…
Şi-mi pusă sânge la sânge,
carne la carne,
mă făcu mai sănătoasă,
mai falnică şi mai frumoasă
de cum am fost.
Lac din gura mea,
leac de la Maica Precista.
Descântec de bubă
Bubă de dălac,
Bubă cu izlac,
bubă piersicie,
bubă vişinie,
bubă dulce,
bubă coaptă,
bubă din culcare,
bubă din mâncare,
nu cuţâta, nu junghia,
nu face carnea ra,
ieşi din trupul meu,
din piele,
din gât,
de pe picere.
Bubă necurată,
ieşi din inima mea
să rămân luminată
ca Maica Precista
din cer lăsată.
Du-te în păduri,
prin văi negre,
prin râpi adânci,
unde nu dă soare
şi nu sunt izvoare,
unde cocoşii nu cântă,
unde câinii nu latră.
Acolo să te aciolezi,
acolo să te zvârcoleşti,
de pietre să te loveşti,
de locuri pustii
la mine să nu mai vii.
Descântec de cuţit
Cuţât cununat,
la nouă popi purtat
nici o slujbă nu ţi-am dat;
am să-ţi dau de-o slujbă mare
să te duci ca vântu
la a de mi-a pus mie cuţitul.
Ea mi l-a pus cu unu,
eu întorc cu două;
eu întorc cu trei,
ea mi l-a pus cu trei;
eu întorc cu patru,
ea mi l-a pus cu patru;
eu întorc cu cinci,
ea mi l-a pus cu cinci;
eu întorc cu şase,
ea mi l-a pus cu şase;
eu întorc cu şapte,
ea mi l-a pus cu şapte;
eu întorc cu opt,
ea mi l-a pus cu opt;
eu întorc cu nouă,
ea mi l-a pus cu nouă;
eu întorc cu zece
şi de zece nu mai trece
Eu întorc şi fac brâul vârcolac
şi trimit pe capul cui mi l-a pus,
cui l-a sorocit,
cui a pus cuţite ascuţite,
cu vârf şi-ndesat îi trimit pe cap,
că nu e păcat :
pe vatra ei, pe copiii ei,
pe vitele ei, pe viaţa ei;
de-o găsi-o la foc,
s-o arză;
de-o găsi-o la apă,
s-o aducă moartă.
Şi eu rămăsei curată, luminată
ca Maica Precista din cer lăsată.
(acest descântec se zice de nouă ori)
Descântec de deochi
Un cărbune şi-un tăciune,
un fir de mătură pune
şi spune o rugăciune.
Ptiu, ptiu, ptiu,
fugi deochi dintre ochi,
printre fagi, printre anini
prin păduricea cu spini;
cine a deocheat,
şi cu ciudă s-a mirat
să-i plesnească ochii-n cap
să rătăcească hăcuit
de leoaică,
de strigoaică,
de muroaică,
de muma pădurii,
că s-a mirat
de chip curat
şi luminat
de Maica precista lăsat
şi e păcat !
(Culese de la Mitrache Ioana, 78 de ani ;
Genica Bârcâ, 78 de ani ;
Mitrache Ioana, 76 de ani ;
Andronache Elisaveta, 75 de ani ;
Marica Maria Bărău -, 71 de ani ) |
Păzitul fântânilor, Doina Hlinka 
Peisaj de iarnă, Doina Hlinka 
Paznicul de noapte, Doina Hlinka 
La Barieră, Gustav Hlinka
Pescuit la copcă, Doina Hlinka 
|
