INTERPRETAREA TEXTULUI POETIC
1. Introducere : O succintă prezentare a scriitorului, cu date esenţiale despre universul creaţiei sale şi încadrarea textului poetic în opera sa poetică. Se vor evidenţia titlul volumului căruia îi aparţine, geneza, epoca şi curentul poetic.
2. Stratul fonetic. Prozodia :
a) rima pereche (vers 1 cu vers 2 şi vers 3 cu vers 4)
- îmbrăţişată (vers 1 cu vers 4 şi vers 2 cu vers 3)
- încrucişată (vers 1 cu vers 3 şi vers 2 cu vers 4)
- monorimă (toate versurile au rimă identică)
- rimă-ecou (erele-sferele)
- rimă compusă (iată-l / Tatăl)
- rimă perfectă- savantă
- rimă imperfectă asonantă
- vers alb (cu măsură, fără rimă)
- vers liber (fără măsură, fără rimă)
- rimă masculină terminată în consoană ;
- rimă feminină terminată în vocală ;
b) ritmul succesiunea regulată a accentului şi a lipsei de accent dintr-un vers:
- amfibrah în care accentul cade pe silaba din mijloc ;
- anapest în cazul căruia accentul cade pe ultima silabă;
- dactilul are accent pe prima silabă (cele trei ritmuri sunt specifice versurilor mai lungi) ;
- troheu are accentul pe prima silabă şi e specific stilului popular ;
- iambul are accent pe cea de a doua silabă. Ca şi dactilul, e mai săltăreţ.
- Peonul are accent pe prima silabă şi e specific versului lung, domol, aidoma unei ape ce curge liniştit pe câmpie spre fluviu;
c) tipuri de strofe : distih, terţină, catren, sixtină, strofe de şapte, opt versuri, etc.
d) măsura numărul de silabe dintr-un vers ;
e) dacă în poezie predomină vocalele deschise (a,e,o), discursul liric are o atmosferă de optimism, bucurie, luminozitate;
f) dacă predomină vocalele închise (i, u, î) avem de a face cu o atmosferă de pesimism, de apăsare, cu o stare generală de tristeţe.
3.Stratul lexical: este organizat din arhaisme, neologisme, regionalisme, precum, din prezenţa figurilor de stil (epitetul, comparaţia, enumerarea, inversiunea, metafora, sinecdoca, alegoria, simbolul, cuvântul recurent, laitmotivul, etc.
4.Stratul morfologic: ponderea unor părţi de vorbire în textul poetic destinat analizei.
Dacă predomină verbele, poezia este dinamică, plină de viaţă, tumultuoasă;
Dacă predomină substantivele şi adjectivele textul poetic este descriptiv (pastelul) ;
Găsim ambele aspecte în cazul poeziei savante, bunăoară la Eminescu, Blaga, etc. ;
5.Stratul sintactic : determină felul propoziţiilor dintr-un vers. Scurte sunt specifice stilului popular şi lungi arborescente sunt specifice stilului cult;
6.Stratul ideilor: Concluzia. Intenţia artistică a poetului. Mesajul operei. |
